RSS

Arhive pe etichete: Monergism.ro

Adevărata închinare

Adevărata închinare constă în ceea ce-i place lui Dumnezeu; ceea ce porunceşte El; ceea ce este dreptul Lui să primească, în acelaşi timp, ea produce creştini smeriţi, altruişti, care se supun în întregime lui Dumnezeu cu apreciere şi încredere. Cu alte cuvinte, adevărata închinare sfinţeşte, pe când cea falsă, pretinsă şi superficială este ostilă tuturor lucrurilor pe care dorim să le vedem în vieţile creştinilor şi ale bisericilor.

Peter Masters

 
Comentarii închise la Adevărata închinare

Scris de pe iunie 21, 2012 în Articole

 

Etichete: , ,

Mânia lui Dumnezeu

Mânia lui Dumnezeu este eterna Lui detestare a tot ceea ce nu este neprihănit. Este dizgraţia şi indignarea dreptăţii Divine împotriva răului. Este sfinţenia lui Dumnezeu stârnită împotriva păcatului. Este cauza dinamică a acelei sentinţe drepte pe care El o hotărăşte asupra păcătoşilor. Dumnezeu Se mânie pe păcat pentru că acesta este o rebeliune împotriva autorităţii Sale, o daună adusă suveranităţii Sale inviolabile. Cei ce se revoltă împotriva guvernării Divine vor fi făcuţi să înţeleagă că Dumnezeu este Domnul. Ei vor fi făcuţi să simtă cât de mare este acea Maiestate pe care ei o dispreţuiesc, şi cât de groaznică este acea mânie ameninţată la care ei iau seama atât de puţin. Asta nu înseamnă că mânia lui Dumnezeu este o răzbunare malignă şi maliţioasă, aducând injurii doar de dragul de a o face, sau ca răspuns la injuriile primite. Cu toate că Dumnezeu Îşi va reabilita domnia Sa ca Guvernatorul universului, El nu va fi răzbunător.

Arthur W. Pink

 
Comentarii închise la Mânia lui Dumnezeu

Scris de pe iunie 15, 2012 în Articole

 

Etichete:

Riscul slujirii lui Hristos

Dacă o faptă făcută pentru Hristos te-ar face să fii batjocorit şi ar ameninţa să-ţi ia utilitatea, fă-o oricum. Eu consider că propria mea persoană, popularitatea şi utilitatea sunt ca praful cel mai neînsemnat în comparaţie cu fidelitatea faţă de Domnul Isus. Logica diavolului este cea care spune: «Vezi, nu pot să mă ridic şi să afirm adevărul, pentru că am o sferă de utilitate pe care o deţin făcând compromisuri temporare cu ceea ce mă tem că ar putea fi minciună». O, domnilor, ce vom face cu consecinţele? Lăsaţi cerurile să se prăbuşească, dar lăsaţi-l pe omul cel bun să se supună Stăpânului său şi să fie loial adevărului Său. O, omule al lui Dumnezeu, fii drept şi nu te teme! Consecinţele sunt în mâna lui Dumnezeu şi nu în mâna ta!

Charles Spurgeon

 
Comentarii închise la Riscul slujirii lui Hristos

Scris de pe iunie 9, 2012 în citate

 

Etichete: ,

Succesiunea apostolică

Succesiunea apostolică merge în linie neîntreruptă, nu prin Biserica de la Roma, nu prin mâinile superstiţioase ale papilor aleşi de preoţi sau ale episcopilor puşi de către regi (ce minciună sfruntată este succesiunea apostolică a celor care se laudă cu atâta mândrie cu ea!), ci prin sângele oamenilor buni şi adevăraţi, care nu au renunţat niciodată la mărturia lui Isus, prin şirul de păstori adevăraţi, evanghelişti muncitori, martiri credincioşi şi oameni onorabili ai lui Dumnezeu, noi ne tragem originea din pescarii din Galileea şi glorie să-I fie Lui că noi perpetuăm, prin harul lui Dumnezeu, acea Biserică adevărată şi credincioasă a Dumnezeului celui viu, în care Hristos a existat şi va continua să existe până la sfârşitul acestei lumi.

Charles Spurgeon

 
Comentarii închise la Succesiunea apostolică

Scris de pe iunie 6, 2012 în Articole

 

Etichete:

De ce venim la biserică?

În loc să venim la biserică pentru a ne recunoaşte greşelile şi pentru a căuta iertare, venim la biserică pentru a ni se spune că suntem nişte oameni destul de buni care nu au nevoie de iertare. De fapt, suntem nişte oameni atât de ocupaţi încât Dumnezeu ar trebui să fie mulţumit că ne-am făcut timp din programul nostru încărcat pentru a veni la biserică.

James Montgomery Boice

 
Comentarii închise la De ce venim la biserică?

Scris de pe iunie 2, 2012 în Articole

 

Etichete:

Închinarea la Metropolitan Tabernacle în 1881

Rugăciunile lui Spurgeon au fost remarcabile. Au fost descrise ca fiind „simple”, „serioase” şi „înfocate”. În timp ce se ruga, Spurgeon părea că poartă întreaga adunare cu sine astfel încât, deşi o singură persoană vorbea, întreaga biserică, în tăcere, spunea cuvintele cu el.

Peter Morden

 
Comentarii închise la Închinarea la Metropolitan Tabernacle în 1881

Scris de pe mai 24, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

Martin Luther, în Dieta de la Worms

Sunt constrâns de Scripturile pe care le-am citat, iar conştiinţa mea este supusă Cuvântului lui Dumnezeu. Nu pot şi nu voi retracta nimic, întrucât nu este nici drept, nici sigur să acţionezi împotriva conştiinţei. Nu pot face altfel, aceasta este poziţia mea, fie ca Dumnezeu să-mi ajute. Amin.”

De aici.

 
Comentarii închise la Martin Luther, în Dieta de la Worms

Scris de pe mai 19, 2012 în citate

 

Etichete: ,

Închinarea în familie

În multe biserici şi case, închinarea în familie este un lucru opţional, sau cel mult un exerciţiu superficial, ca o porţie scurtă de har înaintea mesei. Drept consecinţă, mulţi copii cresc fără vreo experienţă sau impresie cu privire la credinţa şi închinarea creştină ca fiind realităţi zilnice. După cum merge familia, aşa merge şi biserica, şi aşa merge şi ţara. Închinarea în familie este unul din factorii cei mai decisivi pentru felul cum familiile noastre vieţuiesc.

Joel R. Beeke

 
Comentarii închise la Închinarea în familie

Scris de pe mai 17, 2012 în Articole

 

Etichete: , ,

Dragostea care alege

Dragostea lui Dumnezeu este o dragoste care alege. Dumnezeul Bibliei este Dumnezeul suveran. El i-a ales pe cei pe care îi va mântui, iar pe cei pe care i-a ales îi iubeşte. Dumnezeu nu este capricios, fără sens sau arbitrar în planul Său de alegere. Biblia explică hotărârea alegerii Lui în termenii dragostei Lui, şi dragostea Lui în termenii hotărârii Lui de a alege. Cele două sunt legate între ele. Apostolul le-a scris colosenilor: „ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi …” (Coloseni 3:12). Bisericii din Tesalonic i-a scris: „Ştim, fraţi preaiubiţi de Dumnezeu, alegerea voastră (că El v-a ales)…” (1Tesaloniceni 1:4).

Rodney A. Gray

 
Comentarii închise la Dragostea care alege

Scris de pe aprilie 19, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

Mormântul lui Isus

Primul lucru ce-l poţi învăţa, stând în faţa mormântului gol, e divinitatea lui Isus. Cel mort în Hristos va învia cel dintâi la înviere; dar Cel ce a înviat întâi – Hristos, pârga celor adormiţi – a înviat într-un fel deosebit. Ei vor învia prin puterea pe care o vor primi, El a înviat prin puterea Lui. El nu a putut rămâne în mormânt, fiindcă El era Dumnezeu. Nu e nevoie de o dovadă a divinităţii lui Hristos mai mare decât aceea a învierii Lui. O, frate, Isus al tău e Dumnezeu; braţele Lui care te ţin sunt într-adevăr divine.

Charles Spurgeon

 
Un comentariu

Scris de pe aprilie 14, 2012 în citate

 

Etichete: ,

Încrederea în Domnul

Domnul este singurul care a început în noi o lucrare bună, şi El este acela care o va duce la bun sfârşit; iar dacă lucrarea nu o isprăveşte El, tot neisprăvită rămâne. Dacă în veşmântul dreptăţii cereşti numai o singură cusătură este făcută de noi, atunci suntem pierduţi; dar încrederea noastră este că Domnul ce a început va şi sfârşi. El a făcut totul, trebuie să facă totul şi va face totul. Să nu ne punem încrederea în ceea ce noi am făcut şi nici în ceva ce ne-am hotărât sigur că vom face, ci exclusiv şi în totalitate în ceea ce Domnul vrea să facă.

Charles Spurgeon

 
Comentarii închise la Încrederea în Domnul

Scris de pe aprilie 4, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

Legământul solemn

În mod solemn, în prezenţa Domnului şi a celor din jurul nostru, ne predăm cu toată nevrednicia noastră Domnului, în biserică, în acord cu constituţia apostolică, pentru ca El să fie Domnul nostru, iar noi să fim copiii Lui, prin legământul veşnic al harului Său în care sperăm să fim acceptaţi de El, prin Fiul Său binecuvântat Isus Hristos, pe care Îl considerăm Marele nostru Preot, pentru a răscumpăra şi sfinţi, şi Profetul nostru pentru a ne învăţa şi să Îi fim supuşi, deoarece El ne-a dat Legea Sa şi este împăratul celor sfinţi; şi să ne conformăm tuturor legilor şi poruncilor Sale pentru creşterea, întărirea şi consolarea noastră, pentru a putea fi o mireasă sfântă pentru El şi să Îi slujim în generaţia noastră şi să aşteptăm cea de-a doua venire a Sa ca Mirele nostru glorios.

Continuarea aici.

 
Comentarii închise la Legământul solemn

Scris de pe martie 30, 2012 în citate

 

Etichete: , ,

Prima responsabilitate a părinţilor

„Înainte de toate şi mai presus de orice, părinţii trebuie să îşi instruiască odraslele în învăţătura religiei creştine… Cunoaşterea altor lucruri să nu reprezinte o realizare pe care s-o dorim atât de asiduu; în ce îi priveşte, copiii noştri pot atinge fericirea veşnică şi fără ea… Dar cunoaşterea doctrinei divine a cuvintelor Domnului Isus Hristos le este de milioane de ori mai necesară.”

Cotton Mather

 

 
Comentarii închise la Prima responsabilitate a părinţilor

Scris de pe martie 26, 2012 în citate

 

Etichete: ,

Idolatria creştinilor

Noi îi compătimim pe sărmanii păgâni care cinstesc dumnezei de piatră, dar noi adorăm idolul de aur. Ce superioritate are idolul de carne asupra celui făcut din lemn? Esenţialul în diferitele feluri de idolatrie este că păcatul şi nebunia sunt egale. Dar noi avem o răspundere imens mai mare decât păgânii, pentru că noi am primit adevărata lumină, şi totuşi păcătuim, de aceea păcatul nostru este foarte grav. Păgânii se închină înaintea dumnezeilor falşi, fiindcă n-au cunoscut niciodată pe adevăratul Dumnezeu, aşadar noi păcătuim îndoit, părăsind pe adevăratul Dumnezeu, şi alipindu-ne de idolii noştri.

Charles Spurgeon

 
Comentarii închise la Idolatria creştinilor

Scris de pe martie 23, 2012 în citate

 

Etichete: , ,

Cultivarea gravităţii şi a bucuriei în predicare

Veacuri nesfârşite de descoperire a Fiinţei infinite a lui Dumnezeu nu vor putea să vă epuizeze bucuria în gloria Lui şi nici nu vor atenua intensitatea gravităţii din prezenţa Lui.

John Piper

 
Comentarii închise la Cultivarea gravităţii şi a bucuriei în predicare

Scris de pe martie 21, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

A doua mărturisire de credinţă baptistă de la Londra

Această mărturisire de credinţă a unora dintre primii baptişti mai are încă foarte mult de comunicat celor din zilele noastre. Aceasta cu atât mai mult cu cât în lumea evanghelică actuală se observă o îndepărtare de la principiile şi doctrinele Reformei. Schizofrenia creştinismului protestant modern stă în faptul că foloseşte terminologia teologiei Reformei, dar cu o semnificaţie complet diferită. Termeni şi concepte precum păcat, justificare, regenerare, credinţă, pocăinţă sunt reinterpretaţi în lumina materialismului naturalistic şi a psihologiei moderne. Teologia harului centrată în suveranitatea lui Dumnezeu a fost treptat înlocuită cu teologia faptelor şi a meritelor centrată în autonomia voinţei omului.

Continuarea aici

 
Comentarii închise la A doua mărturisire de credinţă baptistă de la Londra

Scris de pe martie 8, 2012 în Articole

 

Etichete: , ,

Prima mărturisire de credinţă baptistă de la Londra

Având scopul declarat de a-şi defini identitatea, pentru a nu fi confundaţi cu baptiştii generali sau cu anabaptiştii de pe continent, baptiştii particulari din Londra au redactat în 1644 o mărturisire de credinţă în 52 de articole, cunoscută în prezent ca First London Baptist Confession.

Mai mute aici

 
Comentarii închise la Prima mărturisire de credinţă baptistă de la Londra

Scris de pe martie 5, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

Semnele vizibile ale sfinţirii

Mulţi oameni par să aibă în mod repetat crize spasmodice de „bunătate” şi să înfăptuiască diverse lucruri bune sub influenţa unor boli, suferinţe, decese în familie, calamităţi sau sub impulsul unei subite remuşcări de conştiinţă. Cu toate acestea, un observator inteligent poate vedea clar că aceşti oameni nu sunt convertiţi şi că ei nu ştiu nimic despre „sfinţire”.

J.C. Ryle

 
Comentarii închise la Semnele vizibile ale sfinţirii

Scris de pe februarie 24, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

Din cuvintele lui Mihály Kornya

Oamenii nu ştiu cum poţi să devii un om bun. Hristos însă ştie acest lucru şi, numai prin El, cineva poate ajunge neprihănit şi îndreptăţit. De aceea trebuie să venim la Hristos…

Mai multe AICI

 

 
Comentarii închise la Din cuvintele lui Mihály Kornya

Scris de pe februarie 22, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

Charles Spurgeon, despre A doua mărturisire de credinţă baptistă de la Londra din 1689

„Să nu vă fie ruşine de credinţa voastră; aduceţi-vă aminte că aceasta este Evanghelia străveche a martirilor, duhovnicilor, reformatorilor şi a sfinţilor. Dar mai presus de toate este Adevărul lui Dumnezeu, pe care porţile locuinţei morţilor nu îl pot birui. Fie ca vieţile voastre să împodobească credinţa voastră, fie ca exemplul vostru să recomande mărturisirea voastră de credinţă. Mai presus de toate, trăiţi în Hristos Isus, umblaţi în El, nedând crezare niciunei alte învăţături decât celei care este aprobată în mod vizibil de către El şi insuflată de Duhul Sfânt. Ţineţi-vă tare de Cuvântul lui Dumnezeu, care este schiţat aici pentru voi.”

Continuarea aici.

 
Comentarii închise la Charles Spurgeon, despre A doua mărturisire de credinţă baptistă de la Londra din 1689

Scris de pe februarie 7, 2012 în Articole

 

Etichete:

După 120 de ani

„Ah! Puntea harului îţi va ţine greutatea, frate. Mii de mari păcătoşi au trecut această punte, da, zeci de mii au trecut peste ea. Le pot auzi bocancii acum, când trec peste arcadele măreţe ale punţii mântuirii. Vin cu miile, cu milioanele; încă din ziua când Cristos a intrat prima dată în gloria Sa, ei vin şi totuşi încă nu a sărit nicio piatră din această punte atotputernică. Unii au fost şefii păcătoşilor, dar coloanele n-au cedat niciodată sub greutatea lor. Voi merge cu ei, încrezându-mă că mă va ţine şi pe mine; voi trece peste ea aşa cum au trecut şi ei”.

Charles Spurgeon

 
Comentarii închise la După 120 de ani

Scris de pe ianuarie 31, 2012 în Articole

 

Etichete: ,

Inabilitatea vs datoria de a crede

„După ce inima neliniştită a primit doctrina ispăşirii şi a învăţat marele adevăr că mântuirea este prin credinţa în Domnul Isus, ea este adeseori întristată şi apăsată de un sentiment de neputinţă, de inabilitate de a face binele. Mulţi se plâng: «Eu nu pot face nimic.» Ei nu zic aceasta ca pe o scuză, ci pentru că o simt ca pe o povară zilnică…”

Charles Spurgeon

 
Comentarii închise la Inabilitatea vs datoria de a crede

Scris de pe ianuarie 28, 2012 în citate

 

Etichete: , , ,

Cum poate fi ilustrată credinţa?

Cea mai înaltă formă de credinţă este aceea care creşte din dragoste. De ce se încrede un copilaş în tatăl său? Motivul este dragostea. Binecuvântaţi şi fericiţi sunt acei care au o credinţă dulce în Isus, împletită cu o adâncă dragoste pentru El, căci aceasta este o încredere plină de pace. Aceşti îndrăgostiţi de Isus sunt fermecaţi de caracterul Său, încântaţi de misiunea Lui şi de bunătatea Sa în aşa fel încât nu pot decât să se încreadă în El, fiindcă Îl admiră, Îl adoră şi Îl iubesc aşa de mult.
 
Comentarii închise la Cum poate fi ilustrată credinţa?

Scris de pe ianuarie 19, 2012 în Articole

 

Etichete: , ,

Charles Spurgeon şi alegerea textului pentru predică

Spurgeon susţinea că textele trebuie date predicatorului, că acesta trebuie să îl caute pe Domnul şi să îi ceară călăuzirea în această chestiune. El susţinea că predicatorul nu trebuie să decidă, ci să se roage, să caute călăuzirea Duhului Sfânt, iar apoi să se supună acesteia. Astfel, el va fi călăuzit către anumite texte şi afirmaţii, pe care, ulterior, le va explica într-o predică. Acesta a fost punctul de vedere al lui Spurgeon şi al multor altora.

Martyn Lloyd-Jones

 
Comentarii închise la Charles Spurgeon şi alegerea textului pentru predică

Scris de pe ianuarie 16, 2012 în citate

 

Etichete: , ,

162 de ani de la convertirea lui Charles Spurgeon

În duminica din 13 ianuarie 1850, aflat în vizită la părinţi, care locuiau în Colchester, Charles este hotărât – în ciuda viscolului cumplit şi a frigului năprasnic – să meargă la închinare într-o capelă, destul de departe de casa părinţilor săi. Condiţiile erau foarte dificile, aşa că Spurgeon nu reuşeşte să ajungă la destinaţia propusă. „Deoarece nu puteam merge mai departe, m-am abătut pe o stradă lăturalnică şi am intrat într-o capelă

Continuarea aici.

 
Comentarii închise la 162 de ani de la convertirea lui Charles Spurgeon

Scris de pe ianuarie 13, 2012 în Articole

 

Etichete: , ,