RSS

Arhive pe etichete: Jonathan Edwards

Nu emoţiile, ci viaţa transformată

„Dacă după emoţiile înalte ale presupusei convertiri nu se vede nicio schimbare remarcabilă într-un om în ce priveşte acele caracteristici rele şi obiceiuri rele care au fost vizibile în el mai înainte, acesta fiind sub dominaţia aceloraşi înclinaţii rele sub care se afla înainte, aceleaşi lucruri părând să-i exprime caracterul; dacă este la fel de egoist şi carnal, de nesimţitor şi de pervers, de necreştin şi de imoral ca întotdeauna, atunci acestea reprezintă un argument mai puternic pentru starea lui decât cele mai strălucitoare poveşti pe care le-a spus vreodată referitor la experienţele lui. Fiindcă în Isus Hristos nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur, nici declaraţiile înălţătoare, nici declaraţiile umile, nici povestirile frumoase, nici cele despre frângere, nu valorează nimic; ci doar a fi o făptură nouă.”

Jonathan Edwards

 
Comentarii închise la Nu emoţiile, ci viaţa transformată

Scris de pe decembrie 8, 2015 în citate

 

Etichete: ,

Supremaţia Cuvântului lui Dumnezeu

Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie, cu siguranţă, regula noastră în orice probleme, fiind cu mult deasupra raţiunii şi ideilor noastre.

Jonathan Edwards

 
Comentarii închise la Supremaţia Cuvântului lui Dumnezeu

Scris de pe februarie 5, 2014 în Articole

 

Etichete:

Tratat despre har, Jonathan Edwards (7)

La începutul capitolului al treilea din al său Tratat despre har, Jonathan Edwards arată că principiul divin sădit în inima celui născut din nou își are originea în întregime în Duhul lui Dumnezeu. Iată un scurt citat:

Dacă admitem fără nicio dificultate că la început Dumnezeu a creat instantaneu întregul univers și i-a dat ființă din nimic, și că fiecare lucru în parte își datorează existența unui act nemijlocit, voluntar și suveran al puterii Celui Atotputernic, de ce ar trebui să considerăm dificilă presupoziția că El este în continuare direct implicat în lucrurile pe care le-a creat sau că Dumnezeu are încă o influență suverană asupra creației Sale?

Continuarea pe site.

 
Un comentariu

Scris de pe octombrie 6, 2011 în Articole

 

Etichete: , , ,

Tratat despre har, Jonathan Edwards (6)

Dragostea unui creștin față de Dumnezeu și dragostea unui creștin față de oameni nu sunt, propriu-zis, două legi distincte în inimă. Cele două sunt în mod cert una și aceeași, constituind un același principiu ce izvorăște către diferite persoane, în conformitate cu ordinea existenței lor. Dumnezeu este prima cauză a tuturor lucrurilor, izvorul și sursa tuturor bunurilor; oamenii își au obârșia în El, având ceva din imaginea Sa, fiind obiecte ale milei Sale. Astfel, primul și supremul obiect al dragostei divine este Însuși Dumnezeu, iar oamenii sunt iubiți fie ca și copii ai lui Dumnezeu, fie ca și creaturi ale Sale – făcute după chipul și asemănarea Sa, obiecte ale milei Sale –, fie înrudiți într-o anumită măsură cu Dumnezeu, fie părtași frumuseții Sale sau, cel puțin, capabili de fericire.

Continuarea pe monergism.ro

 
Comentarii închise la Tratat despre har, Jonathan Edwards (6)

Scris de pe august 5, 2011 în Articole

 

Etichete: , ,

Tratat despre har, Jonathan Edwards, partea a cincea (M)

Este religia altceva decât practicarea și exprimarea dragostei față de Ființa Divină? Cu siguranță că dacă nu este dragoste față de Dumnezeu, nu este nici considerație sinceră pentru El; toate prefăcătoriile și parada respectului față de El, vizibilă prin cuvinte sau prin fapte, nu reprezintă decât ipocrizie, ceva fără valoare în ochii Celui care vede inima. Cât de limpede trebuie să fie faptul că fără dragoste nu poate exista respect adevărat, nu poate fi laudă și închinare sincere! Și cum poate ascultarea să fie din inimă, dacă ea nu constituie o mărturie a respectului față de Dumnezeu? Teama de Dumnezeu, atunci când este lipsită de dragoste, nu pare deloc diferită de frica dracilor. Tot acel respect și ascultare exterioară, toată acea renunțare, acea pocăință, acea mâhnire pricinuită de păcat, acea formă de religie, acea consacrare exterioară îndeplinită doar dintr-o teamă lipsită de dragoste, toate sunt, practic, doar o minciună, așa cum se spune în Psalmul 66:3 – „Cât de înfricoșate sunt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmașii Tăi Te lingușesc”. În original, se spune, de fapt, „dușmanii Tăi mint înaintea Ta”, adică Îi aduc lui Dumnezeu o ascultare mincinoasă și un respect fals, rămânându-I dușmani în inimile lor.

Continuarea pe monergism.ro

 
Comentarii închise la Tratat despre har, Jonathan Edwards, partea a cincea (M)

Scris de pe iunie 10, 2011 în Articole

 

Etichete: , , ,

Tratat despre har, Jonathan Edwards, partea a patra (M)

Există un singur principiu sfânt în inimă, care constituie esența și suma a tot ceea ce reprezintă harul, rădăcina și sursa tuturor faptelor sfinte de orice fel, izvorul oricărei tendințe bune, din care derivă, în ultimă instanță, toate virtuțile creștine și în care toate datoriile și sfințenia își au împlinirea.

Continuarea AICI

 
Comentarii închise la Tratat despre har, Jonathan Edwards, partea a patra (M)

Scris de pe mai 25, 2011 în Articole

 

Etichete: , , , ,

Jonathan Edwards – Tratat despre har, partea a treia (M)

Partea a treia a traducerii Tratatului despre har încheie cel dintâi capitol al acestuia. Edwards arată că orice convertire a unui om este o lucrare care se realizează instantaneu și imediat, la chemarea plină de putere și eficientă a lui Hristos.

Mai multe puteți citi AICI

 
Comentarii închise la Jonathan Edwards – Tratat despre har, partea a treia (M)

Scris de pe mai 12, 2011 în Articole

 

Etichete: , ,

Ce este convertirea? (M)

Convertirea este îndepărtarea unei inimi de piatră și înlocuirea ei cu o inimă de carne. Înainte de convertire omul are o inimă de piatră, lipsită de viața și conștiința specifice inimii de carne…
Mai multe despre convertire puteţi citi în partea a doua a Tratatului despre har (J. Edwards)
http://www.monergism.ro/index.php/2011/04/tratat-despre-har-2/

 
2 comentarii

Scris de pe aprilie 22, 2011 în Articole

 

Etichete: , , ,

Monergism.ro, traduceri din Keach şi Edwards (M)

Prima parte din Tratatul despre har (Jonathan Edwards) în care este prezentată diferenţa dintre harul comun şi harul mântuitor o găsiţi AICI. Cel dintâi Catehism baptist, scris de Benjamin Keach în 1689 şi tradus în limba română de Ninel Lazăr, este AICI.

 
Comentarii închise la Monergism.ro, traduceri din Keach şi Edwards (M)

Scris de pe aprilie 16, 2011 în Articole

 

Etichete: , , ,

Jonathan Edwards, note biografice (M)

Jonathan Edwards, sfânt şi metafizician, teolog preocupat de trezirea spirituală, se evidențiază ca o figură proeminentă în viaţa intelectuală a Americii coloniale. Născut, crescut și trăindu-și întreaga viaţă la limita civilizaţiei, el și-a făcut auzit glasul oriunde oamenii au fost interesați de cele două mari teme care pot captiva gândirea umană – Dumnezeu şi sufletul.

Continuarea AICI

 
Comentarii închise la Jonathan Edwards, note biografice (M)

Scris de pe aprilie 15, 2011 în Articole

 

Etichete: , ,

Viața și Jurnalul lui David Brainerd

coperta40

Editura Perla Suferinței își respectă consecvent planul editorial publicând titluri esențiale pentru o motivare puternică înspre trezire și revigorare spirituală. Ultimul volum apărut este Viaţa şi Jurnalul lui David Brainerd.

Scurta viață (de doar 29 de ani) a lui Brainerd a fost dedicată în totalitate slujirii lui Dumnezeu și i-a determinat pe mulți misionari creștini să fie gata să jetfească totul pentru gloria lui Hristos.

Jonathan Edwards, care l-a cunoscut cel mai bine pe Brainerd, este autorul acestui volum biografic extraordinar.

Iată câteva fragmente din Jurnal:

Mi-am petrecut dimineaţa citind câteva pasaje din Sfânta Scriptură, şi rugându-mă fierbinte pentru indienii mei, pentru ca Dumnezeu să Îşi aşeze împărăţia printre ei, şi să-i aducă în biserica Lui. Pe la nouă m-am retras în locul meu obişnuit din pădure; şi acolo am primit din nou ajutor în rugăciune. Cea mai mare preocupare a mea este convertirea păgânilor la Dumnezeu; şi Domnul m-a ajutat să pledez pentru acest lucru. La prânz m-am întors la indieni, ca să le predic; şi în timp ce mă îndreptam spre ei, inima mea s-a înălţat spre Dumnezeu în rugăciune; am putut să-I spun lui Dumnezeu că El ştie că nu este cauza mea, şi că ar fi spre slava Sa dacă sărmanii indieni s-ar converti; şi binecuvântat să fie Dumnezeu, nu am simţit nici o dorinţă ca ei să se convertească şi eu să primesc onoruri de la lume, fiindcă am contribuit la convertirea lor. Am vorbit indienilor în mod liber.


Am străbătut călare drumul de la Rockciticus la râul Delaware. Am fost foarte chinuit de frig şi dureri de cap. Pe la şase seara m-am pierdut în sălbăticie, şi am rătăcit peste stânci şi munţi, prin râpe îngrozitoare, prin mlaştini şi alte locuri periculoase şi groaznice; fiindcă noaptea era întunecoasă şi nu se vedeau decât câteva stele, am fost în mare primejdie. Am îngheţat de frig, şi chinuit de o durere extremă de cap şi de stomac, astfel că fiecare pas era o tortură. Timp de câteva ore, am crezut că voi petrece toată noaptea în pădure. Dar pe la ora nouă am ajuns la o casă, prin bunătatea minunată a lui Dumnezeu, şi am fost primit cu ospitalitate. Am trecut de multe ori prin asemenea primejdii, şi uneori am rămas afară toată noaptea, dar Dumnezeu m-a păzit mereu; binecuvântat să fie numele Său. Asemenea oboseli şi greutăţi mă îndepărtează şi mai mult de pământ, şi fac raiul mai dulce. Mai înainte, în timp ce eram expus frigului, ploii, etc. îmi plăcea să mă gândesc la o casă confortabilă, la un foc plăcut şi la alte binefaceri materiale; dar acum aceste lucruri nu mai ocupă atâta loc în inima mea (prin harul lui Dumnezeu), şi ochii mei se îndreaptă spre Dumnezeu pentru mângâiere. În lumea aceasta mă aştept să am necazuri, şi acestea nu mi se mai par ciudate. În timpurile dificile nu mă mângâi cu speranţa că îmi va fi mai bine, ci mă gândesc că va fi mai rău; mă gândesc la marile încercări pe care le-au îndurat copiii lui Dumnezeu, şi la faptul că pe mine mă aşteaptă poate altele mai mari. Binecuvântat să fie Dumnezeu, care mă ajută să mă gândesc la sfârşitul călătoriei mele şi la moartea mea ca la o mângâiere, în cele mai grele încercări; gândurile acestea nu sunt aproape niciodată însoţite de groază sau melancolie, ci de o mare bucurie.

Cerul înseamnă să fiu pe placul lui Dumnezeu, şi să-L slăvesc, şi să-I dau totul, şi să fiu pe deplin consacrat slavei sale; acesta este cerul pe care îl doresc; aceasta este religia mea, şi aceasta este fericirea mea, şi aşa a fost de la început, din momentul în care am primit religia adevărată: şi toţi cei care au această religie mă vor întâlni în ceruri. Nu merg în ceruri ca să fiu onorat, ci ca să Îi aduc onoruri lui Dumnezeu. Nu contează unde voi sta în ceruri, dacă voi avea un loc de seamă sau umil; contează să iubesc, să slăvesc şi să fiu pe placul lui Dumnezeu. Dacă aş fi avut o mie de suflete, şi ar fi valorat ceva, le-aş fi dăruit pe toate lui Dumnezeu; dar nu am nimic să-I dăruiesc, fiindcă totul s-a sfârşit. Este imposibil ca o fiinţă raţională să fie fericită fără să lucreze pentru Dumnezeu: Dumnezeu însuşi nu îi poate dărui fericirea pe altă cale. Doresc fierbinte să fiu în ceruri, lăudându-L şi slăvindu-L pe Dumnezeu cu sfinţii îngeri: slava lui Dumnezeu este singura mea dorinţă. Inima mea se îndreaptă spre mormânt; mi se pare un loc de dorit; dar să Îl slăvesc pe Dumnezeu este mai de dorit decât orice. Este o mare mângâiere pentru mine să mă gândesc la puţinul pe care l am făcut pentru Dumnezeu în lume; oh, este foarte puţin, dar am făcut totuşi ceva, şi îmi pare rău că nu am făcut mai mult. Nu există nici un lucru în lume care să merite să trăieşti pentru el, în afară de facerea de bine şi încheierea lucrării lui Dumnezeu, cum a făcut şi Hristos. Nu văd nimic altceva care să-ţi aducă satisfacţie, în afară de a trăi pentru Dumnezeu, a fi pe placul Său, şi a face în totul voia Sa. Cea mai mare bucurie şi mângâiere a mea a fost să fac ceva pentru promovarea religiei, şi pentru sufletul câtorva persoane; şi acum pe timp de boală, când sunt din ce în ce mai îndurerat, toată mângâierea mea este că pot să fac ceva (o lucrare cât de mică), pentru Dumnezeu; prin ceea ce spun, sau prin scrierile mele, sau în alt mod.


 
Comentarii închise la Viața și Jurnalul lui David Brainerd

Scris de pe mai 29, 2009 în Autori. Biografii. Moşteniri, Lecturi

 

Etichete: , ,