RSS

De ce s-a opus Spurgeon atât de categoric arminianismului? (M)

30 Mai

Făcând ca dragostea și mântuirea lui Dumnezeu să depindă de îndeplinirea unor condiții din partea păcătosului, în loc să depindă în întregime de har, arminianismul încurajează o eroare căreia nu i ne putem opune suficient de puternic: „Nu vedeți imediat că acesta este legalism”, spune Spurgeon, „că aceasta înseamnă ca mântuirea noastră să atârne de lucrarea noastră – că aceasta înseamnă ca viața noastră eternă să depindă de ceea ce facem noi? Nu, doctrina justificării însăși, așa cum este predicată de un arminian, nu este, la urma urmei, nimic altceva decât doctrina mântuirii prin fapte; pentru că el crede întotdeauna că credința este o lucrare a creaturii și o condiție a acceptării ei. Este la fel de greșit să spunem că omul este mântuit prin credință, ca lucrare, pe cât este de greșit că este mântuit prin faptele Legii. Noi suntem mântuiți prin credința ca dar al lui Dumnezeu și ca prima dovadă a milei Sale eterne pe care o are față de noi; dar nu credința, ca lucrarea noastră, este cea care ne mântuiește, căci altfel suntem mântuiți prin fapte și nu prin har”.

Continuarea pe monergism.ro

 
Comentariile sunt închise pentru De ce s-a opus Spurgeon atât de categoric arminianismului? (M)

Scris de pe Mai 30, 2011 în Articole

 

Etichete: , , ,

Comentariile nu sunt permise.

 
%d blogeri au apreciat asta: